E bine că avem campanii

Circulă zilele acestea o campanie împotriva violenței asupra femeilor, inițiată de nimeni alta, inegalabila, nemaiînghesuita Inna. Ambasadoarea pumnului neridicat și a palmei neivite ne întâmpină cu un sait (sic!) în limba engleză și cu o adresă imposibil de reținut, darămite de scris...

Dar e bine, „o să avem party!” ce bine că avem campanii și voi, astea mai ghinioniste care nu aveți așa un dulău acasă, sau nu-l aveți deloc, vă mai puteți strânge prin cafenele și săli de conferințe, să mai discutați puțin despre soarta crudă prin care sunt tăvălite suratele voastre. E mirific, e sublim, dar e un fâs...

Targetul e clar, realizarea ia ochii, daaaar, ia uitați-vă puțin la câteva din rănile pe care le au desenate pe față duamnele respective... Unele parcă au scăpat dintr-un accident de autobuz, nu dintr-o dispută domestică. Vreau să spun că au niște răni în anumite zone pe față pe care nici la boxeri nu le vezi afectate.

Dar e bine că avem campanii. E bine că avem bani de cheltuit în asemenea mod. S-au strâns 14 miresuțe să zică cum nu sunt ele de acord să le altoiască homo sapiens-ul de acasă și că femeile trebuie informate.

Da! Trebuie informate, în procesul de educație și enculturalizare, de mici, de când iau prima păpușă în brațe, că semnele unui abuzator se văd mereu și dacă nu sunt oarbe și nici proaste pot să recunoască un asemenea exemplar de la o poștă și să-i dea papucii bezmeticului, nu să ajungă, după 15 ani de căsnicie să tacă și să îndure de dragul copiiilor minori... la fel ca mă-sa... Dar dacă o are mai lungă și mai netedă decât pumnul, trecem și peste asta, el mă iubește, nu a vrut, l-am enervat, e vina mea, trebuia să aranjez prosoapele în dulap, iarăși era prea mult praf în dormitor etc.

Motive să o iei pe coajă, sunt. Motive să stai, găsești. Dar de câte motive ai nevoie să pleci?!

La o mică muncă de cercetare pe net, am găsit niște spoturi mult mai reușite, mai gândite...  Unul e cu copii, e adevărat. Uite aici:

Dar, e bine că avem campanii...