Soldăţeii americani au făcut-o, din nou, de cacao
Pagina BBC-ului ne anunţă că s-au identificat nişte soldăţei ai Unchiului Sam, detaşaţi în Afganistan, care au comis-o urât de tot faţă de nişte civili.
Mai exact, pe lângă că i-au bătut, atacat cu grenade, omorât, au mai şi păstrat părţi ale corpului victimelor pe post de trofee. Astfel s-au identificat asupra unui sgt. Gibbs oase de falange ale degetelor, oase de la picior şi un dinte luate de la cadavre afgane. În plus, i-a mai şi arătat degetele unui alt soldat pe care l-a ameninţat că-l omoară dacă raporta superiorilor consumul de droguri.
După faza de la Guantanamo Bay, cu tortura şi cu pozele, acum câţiva ani, au apărut noi informaţii despre activităţile "frumoase şi eliberatoare" la care se dedau bravii soldaţi americani. Bravos naţiune!
Eu înţeleg că războiul din Afganistan s-a transformat încet, încet în război de uzură, înţeleg că războiul nu e niciodată frumos, plăcut, că are părţi foarte urâte, că nu ştii când să-ţi vezi colegul spulberat de o mină sau dacă ajungi acasă în scândurică de salcâm sau pe picioarele tale, sau fără picioarele tale dar cei care evaluează aceşti recruţi, ce păzesc? Pentru ce îşi iau banii?! Cât de bine s-au comportat recruţii la evaluarea psihologică iniţială? Sau au bagatelizat evaluarea, că doară aveau nevoie de carne de tun, iar probabil pentru nişte analfabeţi cu 3 clase, înrolarea în armată era singura speranţă de a trimite nişte bani acasă, într-o ţară cu perspective economice sumbre, datorită crizei (iniţiată tot de populaţie, dar asta e o altă discuţie). Iar pentru familiile lor, patrioate cum sunt majoritatea, care scapă câte o lacrimă la fiecare 4 iulie când se înalţă steagul, un prilej de mândrie pentru odrasla lor care luptă pentru o cauză necunoscută într-o ţară pe care nu ştiau nici să o arate pe hartă înainte de război.
Aşadar, vine americanu' la tine acasă ca să te elibereze de jugul terorist care s-a aciuiat în ţara ta că are mult teritoriu nelocuit şi are unde să se antreneze. Face pac-pac sub geamul tău, intră la tine în casă, îţi mai aruncă o grenadă în ciorbă şi îţi mai ia şi un picior amintire / pradă de război. Şi atunci întreb, să nu-i dai una în posterior cu piciorul rămas, aşa încât să zboare înapoi la mămica lui băutoare de diet coke?
Cu siguranţă, povestea are 2 versiuni, cea a victimelor o ştim, rămâne să vedem verdictul tribunalului, dacă nu cumva se muşamalizează chestia la fel ca în cazul lui Teo Peter.
Mai exact, pe lângă că i-au bătut, atacat cu grenade, omorât, au mai şi păstrat părţi ale corpului victimelor pe post de trofee. Astfel s-au identificat asupra unui sgt. Gibbs oase de falange ale degetelor, oase de la picior şi un dinte luate de la cadavre afgane. În plus, i-a mai şi arătat degetele unui alt soldat pe care l-a ameninţat că-l omoară dacă raporta superiorilor consumul de droguri.
După faza de la Guantanamo Bay, cu tortura şi cu pozele, acum câţiva ani, au apărut noi informaţii despre activităţile "frumoase şi eliberatoare" la care se dedau bravii soldaţi americani. Bravos naţiune!
Eu înţeleg că războiul din Afganistan s-a transformat încet, încet în război de uzură, înţeleg că războiul nu e niciodată frumos, plăcut, că are părţi foarte urâte, că nu ştii când să-ţi vezi colegul spulberat de o mină sau dacă ajungi acasă în scândurică de salcâm sau pe picioarele tale, sau fără picioarele tale dar cei care evaluează aceşti recruţi, ce păzesc? Pentru ce îşi iau banii?! Cât de bine s-au comportat recruţii la evaluarea psihologică iniţială? Sau au bagatelizat evaluarea, că doară aveau nevoie de carne de tun, iar probabil pentru nişte analfabeţi cu 3 clase, înrolarea în armată era singura speranţă de a trimite nişte bani acasă, într-o ţară cu perspective economice sumbre, datorită crizei (iniţiată tot de populaţie, dar asta e o altă discuţie). Iar pentru familiile lor, patrioate cum sunt majoritatea, care scapă câte o lacrimă la fiecare 4 iulie când se înalţă steagul, un prilej de mândrie pentru odrasla lor care luptă pentru o cauză necunoscută într-o ţară pe care nu ştiau nici să o arate pe hartă înainte de război.
Aşadar, vine americanu' la tine acasă ca să te elibereze de jugul terorist care s-a aciuiat în ţara ta că are mult teritoriu nelocuit şi are unde să se antreneze. Face pac-pac sub geamul tău, intră la tine în casă, îţi mai aruncă o grenadă în ciorbă şi îţi mai ia şi un picior amintire / pradă de război. Şi atunci întreb, să nu-i dai una în posterior cu piciorul rămas, aşa încât să zboare înapoi la mămica lui băutoare de diet coke?
Cu siguranţă, povestea are 2 versiuni, cea a victimelor o ştim, rămâne să vedem verdictul tribunalului, dacă nu cumva se muşamalizează chestia la fel ca în cazul lui Teo Peter.
Comentarii
Trimiteți un comentariu